Vederea bolii parkinson, Desitin: Simptome
Prevenirea vederea bolii parkinson Parkinson Despre boala Parkinson Boala Parkinson este o afectiune degenerativa a sistemului nervos, care afecteaza capacitatile locomotorii ale pacientului. Ea a fost denumita dupa medicul britanic James Parkinson, care in anul a descris in detaliu aceasta afectiune care ii facea pe pacienti ceea ce înseamnă acuitate vizuală 1 tremure.
Ce este boala Parkinson Boala Parkinson se manifesta in mod progresiv, simptomele accetuandu-se pe masura ce trece timpul. Cu toate ca tremurul este cel mai cunoscut simptom al acestei afectiuni, Parkinson poate cauza si rigiditate articulara si musculara, precum si incetinirea miscarilor. Cu toate ca boala Parkinson nu poate fi vindecata, tratamentul poate ameliora simptomele bolii, vederea bolii parkinson calitatea vietii pacientului.
Cauze si factori de risc ai maladiei Parkinson La pacientii cu Parkinson, anumiti neuroni din creier mor. Pierderea neuronilor care produc dopamina in creier determina aparitia simptomelor specifice bolii Parkinson.
Oamenii de stiinta au identificat o serie de mutatii genetice care pot cauza boala Parkinson, iar aceste mutatii au tendinta de a se mosteni. Expunerea la anumite toxine poate creste riscul de Parkinson. Oamenii de stiinta au descoperit ca, in creierul celui care sufera de Parkinson, se petrec o serie de schimbari. Prezenta corpilor Lewy este, de pilda, specifica bolii Parkinson. Boala Parkinson, dupa unii experti, este cauzata de o pierdere a neuronilor intr-o parte a creierului numita "substanta neagra".
Acest lucru duce la o reducere a cantitatii de dopamina, o substanta chimica ce exista in creier.
Totul despre boala Parkinson: Cauze â Simptome â Tratament
Dopamina joaca vederea bolii parkinson rol vital in reglarea miscarilor corpului. O reducere a nivelului de dopamina este responsabila, vederea bolii parkinson expertii, de multe simptome ale bolii Parkinson.
Vederea bolii parkinson de risc Oricine se poate imbolnavi de Parkinson, insa exista anumiti factori care maresc predispozitia pentru aceasta afectiune: Varsta — tinerii adulti au rareori de-a face cu aceasta boala, risc crescut prezentand persoanele in jurul varstei de 60 de ani. Factorul ereditar — persoanele care au o ruda apropiata care sufera de Parkinson au riscuri mari sa faca, la randul lor, aceasta boala.
Sexul — barbatii prezeinta risc crescut de Parkinson, in comparatie cu femeile, care sunt mai rar afectate de aceasta boala.
Cuvinte cheie de căutare
Expunerea la toxine — expunerea indelungata la erbicide si pesticide poate creste riscul de Parkinson. Alte simptome ale bolii Vederea bolii parkinson Parkinson este este o boala progresiva, ceea ce inseamna ca simptomele se agraveaza in timp.
Maladia poate afecta atat vederea bolii parkinson in care pacientul se misca, insa si aspecte ce tin de vedere, somn si sanatatea mintala.
Un pacient cu maladia Parkinson poate avea simptome diferite, la momente diferite, in comparatie cu cineva diagnosticat cu aceeasi boala.
Daca o persoana prezinta aceste simptome, nu inseamna neaparat ca are Parkinson. Ar putea fi vorba de o alta afectiune. Este important ca pacientul sa mearga la medic daca observa acest gen de schimbari. In plus, pacientul poate sa dezvolte un mers tarsait. Sindromul picioarelor nelinistite poate contribui la aceasta boala.
Scala Hoehn si Yahr modificata sau stadiile bolii Parkinson Scala lui Hoehn si Yahr este folosita pentru a descrie progresia simptomelor maladiei Parkinson. Scala aceasta a fost initial descrisa in anul si a inclus stadiile numerotate de la 1 la 5.
De atunci, scala Hoehn si Yahr a fost modificata si i s-au adaugat stadiile 1,5 si 2,5, pentru a se lua in calcul cursul intermediar al bolii Parkinson, potrivit expertilor. Parkinson la pacientii mai tineri Majoritatea oamenilor dezvolta boala Parkinson dupa varsta de 60 de ani.
Meniu cont utilizator
Specialistii spun ca maladia Parkinson depistata la adulti este cea mai comuna forma a bolii, insa este posibil ca boala sa debuteze si mai devreme ea poate sa apara intre 21 si 40 de ani. Exista si o forma numita "juvenila" a bolii Parkinson ea poate sa debuteze inainte de varsta de 21 de ani. Metode de diagnosticare pentru boala Parkinson Nu exista un anumit test care ar putea diagnostica aceasta afectiune. Medicul neurolog poate diagnostica boala Parkinson in functie de simptomatologie, dar si in urma vederea bolii parkinson neurologice si fizice a pacientului.
Analizele de sange pot fi folosite pentru eliminarea altor afectiuni care ar putea cauza aceste simptome. Testele de diagnosticare imagistica pot fi folosite, de asemenea, pentru eliminarea din discutie a altor posibile cauze.
Daca simptomele sunt ameliorate, atunci diagnosticul este corect. Uneori, insa, este nevoie de timp pentru ca maladia Parkinson sa fie diagnosticata. Medicii neurologi recomanda ca pacientul sa vina la controale regulate, pentru a se evalua starea vederea bolii parkinson si simptomele acestuia, de-a lungul timpului, si pentru a se putea diagnostica boala Parkinson. Evolutia maladiei Parkinson Parkinson nu este o boala "obisnuita", cu o evolutie in linie dreapta.
Este greu de spus in ce mod va progresa boala la anumiti pacienti, pentru ca ea poate sa nu semene cu evolutia pe care o au alti pacienti cu aceeasi maladie. Maladia vine cu doua ramuri de simptome posibile. Pe o ramura este afectata abilitatea pacientului de a se misca si boala duce la probleme motorii, cum ar fi tremurul si rigiditatea muschilor. Cealalta ramura are simptome ce nu au legatura cu functia motorie, precum durerea, pierderea simtului mirosului si dementa. Este posibil ca pacientul sa nu aiba toate simptomele si medicul nu poate estima cat de grave vor fi simptomele acestuia sau cat de rapid se vor agrava.
Un pacient poate vederea bolii parkinson, de exemplu, vederea bolii parkinson tremur usor, insa dementa severa. Un alt pacient ar putea avea tremur major, insa nu va avea probleme la nivelul memoriei si gandirii. Alti pacienti pot avea simptome severe din toate categoriile, asadar este greu de spus cum evolueaza aceasta boala.
Complicatiile bolii Parkinson Boala Parkinson este insotita adesea de alte probleme si complicatii, care pot fi tratate: Dificultati in gandire - Este posibil ca pacientul sa aiba probleme cognitive dementa si dificultate in gandire.
Acestea apar de obicei in stadiile avansate ale bolii. Depresie si schimbari de natura emotionala - Vederea bolii parkinson poate sa aiba depresie, uneori in stadiile foarte timpurii ale bolii. Este important ca pacientul sa ia tratamentul pentru depresie, pentru vederea bolii parkinson asa ii va fi mai usor sa faca fata provocarilor bolii Parkinson. Pot sa apara si vederea bolii parkinson schimbari de natura emotionala: frica, anxietate sau pierderea motivatiei.
Dificultate la inghitire - Este posibil ca pacientul sa dezvolte si alt gen de probleme, cum ar fi faptul ca nu poate inghiti, pe masura ce boala progreseaza. Saliva se poate acumula in gura si se poate prelinge si in afara ei, din cauza ca pacientul inghite mai lent. Dificultate la mestecare si in timp ce pacientul mananca - In stadiile avansate, boala Parkinson afecteaza muschii din gura, iar mestecarea alimentelor devine dificila.
Exista risc mare ca pacientul sa se inece sau sa nu se hraneasca suficient. Tulburari de somn si probleme in timpul noptii - Pacientii cu Parkinson au probleme la nivelul somnului, cum ar fi faptul ca se trezesc frecvent in timpul noptii, ca se trezesc devreme vederea bolii parkinson ca adorm in timpul zilei. Probleme ale vezicii urinare - Boala Parkinson poate cauza probleme in sfera urinara, cum ar fi faptul ca pacientul nu poate controla vezica urinara sau ca are dificultati la urinare.
Constipatie - Multi pacienti cu Parkinson dezvolta aceasta problema, in principal din cauza tractului digestiv mai lent. Stilul de viata al pacientului cu boala Parkinson Persoana care a primit diagnosticul de boala Parkinson trebuie sa colaboreze cat mai strans cu medicul pentru a gasi un plan de tratament care ofera cele mai bune rezultate in calmarea simptomelor, cu cele mai putine efecte adverse. Desigur, anumite schimbari in stilul de viata al pacientului pot sa ajute persoana sa faca fata mai usor bolii Parkinson.
Alimentatie sanatoasa Anumite alimente pot sa ajute in ameliorarea simptomelor bolii. De exemplu, pacientului cu Parkinson i se recomanda sa manance alimente bogate in fibre si sa bea cantitati mai mari de lichide, pentru ca aceste vederea bolii parkinson il pot ajuta sa previna constipatia, care este o problema frecventa.
O dieta echilibrata este si una care ii asigura pacientului nutrientii de care are nevoie, cum ar fi acizii grasi Omega 3care ar putea fi benefici pentru pacientii cu boala Parkinson.
Totul despre boala Parkinson: Cauze â Simptome â Tratament
Miscare Exercitiile fizice pot creste rezistenta musculara, flexibilitatea si pot spori echilibrul. Ele pot reduce depresia sau anxietatea. Medicul poate recomanda pacientului sa lucreze impreuna cu un fizioterapeut, pentru a invata o serie de exercitii care sunt benefice in cazul sau. Pacientul poate incerca si activitati fizice simple, precum mersul pe jos, inotul, gradinaritul, dansul, aerobicul in apa sau exercitiile de stretching.
Activitatile de zi cu zi Chiar daca pentru unii oameni acestea par activitati "banale", pentru pacientii cu Parkinson, unele activitati de zi cu zi, cum ar fi imbracatul, mancatul, spalarea corpului si scrisul pot fi extrem de dificile.
Un specialist in vederea bolii parkinson ocupationala ii poate arata pacientului cu Parkinson anumite tehnici care ii pot face viata mai usoara. Speranta de viata a pacientului cu boala Parkinson Parkinson nu este o boala fatala, insa chiar si asa, complicatiile asociate cu aceasta maladie pot scurta durata vederea bolii parkinson pacientilor care au fost diagnosticati.
Specialistii spun ca diagnosticul de Vederea bolii parkinson creste riscul ca pacientul sa sufere complicatii ce ii pot pune viata in pericol, cum ar fi: o cadere, cheagurile de sange, infectiile pulmonare si blocajele ce pot sa aiba loc in interiorul plamanilor. Aceste complicatii pot cauza probleme grave de sanatate, care pot fi chiar fatale.
Nu se stie cu exactitate cu cat reduce boala Parkinson speranta de viata a unei persoane. Un studiu din a analizat rata de supravietuire la 6 ani a aproape Mituri despre boala Parkinson Exista mai multe mituri raspandite despre boala Parkinsonpe care multi oameni le cred.
Astenia Simptomele bolii Parkinson: de la încetinirea mișcărilor până la tulburări de echilibru Deoarece boala Parkinson are o evoluție foarte lentă și prezintă multe simptome care ar putea avea și alte cauze care de asemenea pot varia de la un pacient la altul, un diagnostic timpuriu cert nu este întotdeauna posibil. Cu toate acestea, există diverse semne care pot sugera că este vorba despre boala Parkinson. Trebuie avut în vedere că simptomele prezentate în continuare pot avea multe alte cauze și nu sunt specifice pentru boala Parkinson. Chiar și atunci când un pacient prezintă mai multe dintre simptomele specificate, nu se poate concluziona cu certitudine pe baza acestora că este vorba despre boala Parkinson. Un diagnostic sigur poate fi pus numai de către un neurolog.
Asa ca am ales sa demontam cateva dintre aceste mituri despre Parkinson, pentru a fi cat mai bine informat pe viitor: Toti pacientii cu Parkinson au tremor vederea bolii parkinson Fals: este usor sa faci asocierea intre tremur si boala Parkinson, pentru ca este un simptom usor de recunoscut, insa unii pacienti cu aceasta maladie nu au suferit niciodata de tremur, iar cei care au acest simptom viziunea lui Britney Spears posibil sa nu il fi avut la debutul bolii.
Boala Parkinson este fatala - Fals: Desi diagnosticul de Parkinson este devastator, boala nu este una fatala, asa cum cred multi oameni. Parkinson nu este un "ucigas" direct, la fel ca accidentul vascular cerebral sau infarctul miocardic. Vederea bolii parkinson aspecte depind de calitatea ingrijirilor pe care le primeste pacientul, atat de la medici si echipa medicala, cat si de la el insusi. Pe masura ce boala avanseaza, pacientul devine mai vulnerabil la caderi, care pot fi periculoase.
De aceea sunt atat de importante exercitiile fizice, miscarea si fizioterapia.
Totul despre boala Parkinson: Cauze â Simptome â Tratament
Parkinson este "doar" o afectiune la nivelul aparatului locomotor vederea bolii parkinson Fals: Chiar daca este adevarat ca simptomele bolii includ tremor, rigiditate musculara, miscari lente si o îmbunătățiți videoclipul cu exerciții vizuale faciala "inghetata", boala reprezinta mult mai mult decat atat.
Ea are si simptome care nu au legatura cu aparatul locomotor, cum ar fi tulburari cognitive sau dementa in stadiile avansateanxietate si depresie, oboseala, dereglari de somn si multe altele.
Cum se trateaza boala Parkinson Boala Parkinson nu poate fi vindecata, insa unele medicamente pot ameliora simptomele. Exista situatii in care poate vederea bolii parkinson necesara interventia chirurgicala. Medicul poate recomanda pacientului, totodata, modificari la capitolul stil de viata. Sportul si sedintele la logoped pot ameliora situatia pacientului cu Parkinson, ajutandu-l sa combata simptomele specifice acestei boli a sistemului nervos.
Printre efectele secundare ale tratamentului medicamentos pentru boala Parkinson se numara: umflarea gleznelor, halucinatiile si invinetirea pielii. Medicamentele prescrise pentru tratarea bolii Parkinson sunt impartite in trei directii: 1. Este posibil ca pacientul sa observe o imbunatatire semnificativa a simptomelor dupa ce incepe tratamentul pentru boala Parkinson, cu anumite medicamente.
In timp, insa, beneficiile medicamentelor se diminueaza frecvent sau devin mai putin evidente. Chiar si asa, pacientul isi poate tine sub control simptomele.
