Karma vedere slabă, Навигация по записям

karma vedere slabă

KARMA — CONŢINUT AL VIEŢII A doua conferinţă Leipzig, 5 noiembrie După ce ieri am vorbit despre alcătuirea tripartită pe care o are viaţa sufletească a omului lumea karma vedere slabă reprezentări sau lumea gândurilor, lumea stărilor afective şi lumea impulsurilor de voinţătrebuie să ne intereseze discutarea următoarei problerne: Cum poate interveni autoeducarea pentru a putea lucra noi înşine în mod corespunzător la dezvoltarea şi formarea corectă a celor trei componente ale vieţii noastre sufleteşti.

Pornind mai întâi de karma vedere slabă viaţa noastră de voinţă, de la viaţa impulsurilor noastre de voinţă, ne întrebăm: Ce calităţi trebuie să dezvoltăm în mod deosebit, dacă vrem să influenţăm în mod favorabil viaţa noastră de voinţă? O influenţă deosebit de favorabilă asupra vieţii noastre de voinţă o are o viaţă orientată în întreaga sa existenţă după o concepţie despre karma, s-ar mai putea spune o viaţă sufletească care se străduieşte să dezvolte ca trăsătură principală atitudinea de seninătate şi de acceptare a destinului.

Şi cum s-ar putea dobândi în mod efectiv această acceptare, această linişte sufletească faţă de propriul destin decât făcând din karma un adevărat conţinut de viaţă? Ce înseamnă să facem din karma un conţinut de viaţă adevărat? Înseamnă nu numai o teorie, ci să obţinem o conştientizare clară atunci când ne loveşte o suferinţă proprie sau suferinţa altora, când primim o bucurie sau o lovitură gea a destinului a faptului că într-un anumit sens, superior, noi înşine am prilejuit o lovitură dureroasă a destinului.

Aceasta înseamnă să dezvoltăm în noi o asemenea stare de spirit, încât să primim o bucurie cu recunoştinţă, fiindu-ne totodată foarte clar faptul că în special faţă de o bucurie nu trebuie să ne pierdem firea, căci într-o anumită privinţă devine periculos ca o bucurie să ne altereze.

Putem înţelege bucuria, dacă vrem să facem progrese, în felul următor: bucuria este, într-o mare măsură, ceva ce karma vedere slabă de destinul nostru viitor şi nu de trecut.

În cele mai multe cazuri, Nu văd masa de testare a ochilor nu reprezintă un merit pentru fapte săvârşite în trecut. Dacă examinăm karma cu ajutorul metodelor oculte, constatăm, într-adevăr, că în cele mai multe cazuri bucuria pe care o trăim nu o merităm şi va trebui să o considerăm de aşa manieră, încât să o primim cu recunoştinţă, deoarece ne este dată de entităţi divine, fiind trimisă de zei; prin urmare, trebuie să ne spunem că bucuria pe care o avem astăzi trebuie să ne însufleţească pentru preluarea în noi a forţelor pe care ni le insuflă şi pentru folosirea acestor forţe în modul cel mai util.

De ce karma slabă a vederii

Trebuie să privim bucuria ca pe un fel de acont pentru viitor. Dimpotrivă, când este vorba de o suferinţă, faptele săvârşite de noi au fost, în general, de aşa karma vedere slabă, încât o merităm, iar cauza o găsim întotdeauna în cursul vieţii actuale sau în cursul unei vieţi precedente. Şi apoi, trebuie să ne fie clar că în viaţa noastră exterioară nu ne-am comportat în mod corespunzător acestei stări de spirit karmice.

În viaţa exterioară, de toate zilele, nu putem avea întotdeauna faţă de ceea ce ne provoacă suferinţa acea atitudine care să apară ca o supunere în faţa destinului.

Karma slabă a vederii

De cele mai multe ori nu înţelegem imediat legea destinului. Dar chiar dacă în exterior nu putem să ne comportăm aşa cum se cuvine, esenţial karma vedere slabă să o facem în interiorul nostru. Şi chiar dacă în exterior comportamentul nostru nu a fost corespunzător din punct de vedere karmic, în adâncul sufletului omul trebuie să-şi spună că, în fond, el însuşi a fost cauza tuturor suferinţelor. Să luăm un exemplu: să presupunem că cineva ne loveşte, ne bate cu un baston. În mod obişnuit, omul se întreabă în asemenea caz: Cine este cel care m-a lovit?

Karma vedere slabă foarte puţine cazuri oamenii îşi spun că ei înşişi s-au pedepsit. Şi totuşi realitatea este că noi înşine am ridicat bastonul împotriva unui om, în trecut. Da, dumneavoastră înşivă sunteţi cel care ridicaţi acum bastonul. Când avem de trecut un obstacol, acesta este efectul karmei. Dacă cineva este pornit împotriva noastră, acest lucru se întâmplă datorită karmei. Noi înşine suntem cei care am provocat, cândva, ceea ce acum ni se întâmplă ca o nenorocire.

Exerciții pentru ochi. Interviu cu medicul oftalmolog Vera Chiriac

În felul acesta ajungem la o înţelegere corectă a vieţii noastre, la o dezvoltare a propriei noastre fiinţe, atunci când ne spunem: Tot ce ni se întâmplă provine chiar de la noi înşine. Fapta noastră din trecut îgi găseşte împlinirea în exterior, chiar dacă pare că altcineva o săvârşeşte. Când reuşim să dezvoltăm o asemenea manieră de a privi lucrurile, seninătatea sufletească şi acceptarea test de miopie și hipermetropie propriu vor fortifica în toate cazurile voinţa.

Seninătatea sufletească ne va da întotdeauna tărie în faţa vieţii, niciodată nu ne va slăbi. Mânia şi nerăbdarea ne karma vedere slabă.

viziune minus două ce înseamnă

Vom fi însă tari dacă vom rămâne senini faţă de orice întâmplare. Dimpotrivă, dacă vom cârti sau ne vom ridica împotriva soartei, vom avea o voinţă din ce în ce mai slabă. În această privinţă, trebuie să privim tot ce constituie pentru noi destin într-o perspectivă largă. Trebuie să ne reprezentăm destinul propriu în aşa fel, încât să considerăm, de exemplu, că aparţine destinului omului de a dezvolta la o anumită vârstă o forţă sau alta.

În acest sens, se fac adesea greşeli în educaţia copilului. Karma atinge prin aceasta şi problema educaţiei, căci educaţia este destin, karma omului în tinereţe.

Noi slăbim voinţa unui om când îi pretindem, karma vedere slabă exemplu, să înveţe sau să întreprindă ceva pentru care capacităţile sale nu sunt încă potrivite. În materie de educaţie, trebuie să fim bine lămuriţi asupra a ceea ce corespunde, pentru karma generală a umanităţii, fiecărei vârste, în aşa fel încât să facem ceea ce este corect. Un mod de a proceda greşit este un atac împotriva destinului, împotriva legilor sale şi va atrage o puternică slăbire a voinţei.

Nu este posibil să discutăm acum cum slăbirea voinţei este strâns legată de trezirea precoce a pasiunilor şi a senzualităţii. În mod particular, se trezesc precoce instinctele, poftele şi pasiunile care sunt supuse acestei legi.

O declanşare precoce a unor manifestări care ţin de organele corporale este împotriva destinului. Tot ceea ce se împotriveşte karmei generale a umanităţii, toate faptele care contravin naturii sunt legate de slăbirea voinţei.

Întrucât de multă vreme nu karma vedere slabă avem principii corecte în educaţie, există astăzi mulţi oameni care nu şi-au petrecut tinereţea aşa cum se cuvine. Dacă omenirea nu se decide să întreprindă ceea ce este de cea mai mare importanţă, adică să stabilească un sistem educaţional pentru tineret bazat pe principiile izvorâte din ştiinţa spirituală, va creşte o generaţie cu o voinţă din ce în ce mai slabă, şi aceasta nu numai în manifestările exterioare.

Aceste aspecte intervin foarte profund în viaţa omului.

Rudolf Steiner

Întrebaţi un număr cât mai mare de persoane cum şi-au ales profesia. Vă veţi convinge că, de cele mai multe ori, răspunsul primit este acesta: Ei bine, nu prea ştiu exact cum, am fost pur şi simplu împins de la spate.

vederea 3 este multă preparate cu afine pentru a îmbunătăți vederea

Acest sentiment de a te simţi împins către ceva, de a fi atras către ceva, de a nu te simţi mulţumit este, de asemenea, un simptom de slăbire a voinţei. Karma vedere slabă această slăbire a voinţei este provocată în modul pe care karma vedere slabă arătat, atunci apar şi alte urmări pentru sufletul omului, mai ales când această slăbire a intervenit ca urmare a faptului că în copilărie am avut trăirea unor stări de spaimă, de frică sau disperare.

Devine din ce în ce mai necesar ca oamenii să deprindă o înţelegere temeinică a acestor legi stricte, pentru a depăşi stările de disperare, căci exact starea de disperare este aceea de care trebuie să ţinem seama, atunci când nu ne comportăm conform cunoaşterii spirituale.

Рубрика: Cine poate face corecția vederii cu laser

O concepţie despre lume orientată materialist sau monist nu poate menţine o voinţă puternică decât cel mult timp de două generaţii. Materialismul poate aduce satisfacţii numai două generaţii: prima generaţie, care l-a instaurat, apoi a doua, cea a discipolilor care l-au asimilat. Acesta este caracterul specific al concepţiei materialiste şi moniste despre lume, şi anume că acela care lucrează într-un laborator sau într-un atelier, care pune el însuşi bazele unei concepţii ale cărei forţe sunt pe deplin solicitate şi folosite de ceea ce el edifică în sufletul său, numai acela are o deplină satisfacţie în sinea lui.

Dacă doar aderă la toate acestea sau preia materialismul gata conturat, nu va ajunge niciodată la acea satisfacţie interioară, şi ca urmare disperarea va acţiona din nou asupra voinţei, ducând în cele din urmă la slăbirea acesteia. O slăbire a voinţei, oameni karma vedere slabă de energie, iată rezultatul final al acestei concepţii. Al karma vedere slabă din cele trei aspecte ale vieţii suprasensibile, despre care am vorbit ieri, îl formează mişcările sau stările afective.

Ce acţionează în mod favorabil asupra mişcărilor afective?

Karma și vederea slabă

Când ne străduim cât mai mult posibil să dobândim un simţ deosebit pentru atenţie, o mare capacitate de atenţie pentru tot ce se întâmplă în jurul nostru — karma vedere slabă să nu credeţi că această capacitate ar fi deosebit de răspândită sau deosebit de puternică karma vedere slabă oameni —, atunci ea ne poate fi foarte utilă.

Nu pot decât să revin mereu la un anumit fapt. Într-o ţară, s-a modificat la un moment dat modul de organizare a karma vedere slabă de capacitate pentru învăţători şi din această cauză a fost nevoie ca toţi învăţătorii să dea încă o dată examenul.

Examinatorul avea de testat karma vedere slabă învăţători tineri, cât şi învăţători în vârstă. Cei tineri puteau fi examinati din materia pe care tocmai o studiaseră la seminar. Cum trebuia însă să-i examineze pe cei mai vârstnici?

Examinatorul s-a hotărât să nu-i întrebe pe aceştia decât despre ceea ce ei înşişi predaseră, an de an, la clasele lor şi s-a constatat cu această ocazie că mulţi dintre cei examinaţi nu aveau nici o idee despre ceea ce ei înşişi predaseră! Această stare de atenţie, de urmărire cu viu interes a acelor întâmplări care se petrec în jurul nostru, are o deosebită importanţă pentru dezvoltarea, pentru cultivarea mişcărilor noastre afective.

Într-un anumit fel, mişcările afective, ca de altfel, tot ce ţine de suflet, sunt legate de impulsurile de voinţă şi dacă influenţăm într-un sens nefavorabil viaţa noastră afectivă vom avea şi asupra impulsurilor de voinţă tot o influenţă nefavorabilă.

Mişcările sau stările afective pot fi cultivate într-un sens bun dacă faţă de sentimentele şi pasiunile noastre ne plasăm sub legile karmei şi luăm karma drept călăuză. Toate acestea le găsim în lumea din jurul nostru.

Le găsim, de exemplu, când cineva face contrarul a ceea ce ne aşteptăm. Atunci trebuie să ne spunem: Ei bine, da, cutare face aceasta! Dar putem să ne şi înfuriem şi să devenim violenţi; aceasta ar fi un semn de slăbiciune a voinţei.

Furia, mânia iată ce ne face să batem în retragere în ce priveşte atât sensibilitatea, cât şi voinţa, iar influenţa lor merge şi mai departe, cum vom vedea imediat.

clase de deficiențe de vedere

Mânia este ceva ce omul nu poate stăpâni la început absolut deloc. Numai în mod treptat el poate să facă acest lucru; să piardă tentaţia de a se mânia.

Vedere slabă asupra karmei

karma vedere slabă Aceasta se deprinde cu încetul şi omul trebuie să fie foarte răbdător cu sine însuşi. Celui ce crede că ar putea să reuşească dintr-o dată i-aş putea replica repetându-i povestea acelui profesor care avea o grijă deosebită să-şi educe elevii în a se vindeca de izbucnirile de mânie.

Şi când, după eforturi constante în această direcţie, şi-a dat seama că un elev încă se mai mânia uneori, el însuşi s-a înfuriat şi a aruncat cu călimara în capul copilului. Acela care trece prin asemenea situaţii ar trebui să se consacre multe, foarte multe săptămâni pentru a reflecta ce înseamnă karma. Semnificaţia acestor lucruri nu o vom putea conştientiza decât dacă, cu acest prilej, privim ceva mai adânc în viaţa sufletească a omului. Aceasta are doi poli, viaţa de voinţă, pe de o parte, şi viaţa de gândire sau de reprezentare, pe de altă parte.

Între aceşti doi poli se situează ceea ce am numit mişcările afective. Or, noi ştim că viaţa umană alternează între starea de somn şi cea de veghe. În timp ce omul se află în starea de veghe, este deosebit de activă viaţa de reprezentări şi de gânduri. De faptul că în acest karma vedere slabă voinţa nu este efectiv trează fiecare îşi poate da seama, dacă este atent cum se formează propriu-zis impulsul de voinţă.

optotipuri ale testelor de vedere tratamentul vederii cu calamus

Mai întâi trebuie să avem un gând, o reprezentare, şi numai după aceea apare voinţa din profunzimile sufletului. Gândirea cheamă impulsurile de voinţă. Când karma vedere slabă este treaz, el este treaz nu cu voinţa, ci cu gândirea.

Ştiinţa ocultă ne învaţă că atunci când dormim totul este invers: voinţa este trează şi foarte activă, iar gândirea inactivă. Acest fapt omul nu îl poate sesiza când este în stare normală, pentru simplul motiv că el nu ştie, nu cunoaşte decât cu ajutorul gândirii, iar aceasta, în stare de somn, doarme.

Astfel că el karma vedere slabă dă seama că voinţa este activă. Când un om reuşeşte să atingă starea de clarvedere şi pătrunde în lumea reprezentărilor imaginative, el observă că voinţa se trezeşte în momentul când gândirea adoarme. Şi atunci, în imaginile pe care le percepe, se strecoară voinţa şi le trezeşte. Imaginile sunt ţesute prin voinţă, astfel încât atunci gândurile dorm, iar voinţa este trează. Dar această stare de veghe a voinţei este legată de ansamblul fiinţei umane într-un mod cu totul diferit decât este gândirea noastră.

karma vedere slabă

După cum omul este activ sau nu, este sănătos sau bolnav, după cum cultivă în sine seninătatea, calmul sau, dimpotrivă, este irascibil, la fel este şi voinţa, o voinţă sănătoasă sau o voinţă bolnavă. Şi după cum o voinţă este sănătoasă sau bolnavă, în aceeaşi măsură ea acţionează în timpul nopţii la starea noastră de vitalitate, până la nivelul corpului fizic. Este o mare diferenţă dacă omul, în timpul zilei, cultivă calmul şi acceptă cu seninătate destinul, pregătindu-şi prin aceasta voinţa de aşa manieră, încât aceasta să emane o căldură sufletească agreabilă şi un sentiment de bunăstare sau dacă dezvoltă mânie.

Această stare nesănătoasă a voinţei se revarsă în corp noaptea, în timpul somnului, şi este cauza principală a numeroase forme de boală, care se manifestă în corpul fizic mult mai târziu, după ani, după zeci de ani chiar, boli a căror cauză este căutată fără a fi karma vedere slabă, pentru că adevăratele consecinţe apar sub formă de boală abia după ani sau decenii.

Numai cine are posibilitatea să urmărească o karma vedere slabă perioade mari de timp poate să vadă legătura dintre stările sufleteşti şi bolile corpului fizic, în modul la care ne-am referit. Aşadar, voinţa trebuie educătă şi în sensul vindecării karma vedere slabă.

De asemenea, putem influenţa, printr-o atitudine de seninătate şi de acceptare a karmei, şi mişcările afective, pentru ca ele să acţioneze în sens binefăcător până la nivelul organismului fizic. Dimpotrivă, nu îi dăunăm cu nimic mai mult decât prin stările de apatie, de lipsă de interes faţă de tot ce este în jurul nostru.

Nesimţirea, apatia se răspândesc din ce în ce mai mult, sunt o trăsătură care în final este cauza pentru care atât de puţini oameni se interesează de problemele spirituale. Se poate crede că raţiuni obiective ar conduce la acceptarea unei concepţii materialiste, numai că nu există prea multe temeiuri obiective pentru o concepţie materialistă asupra vieţii. Nu, cauza este nesimţirea, apatia, nimeni nu poate fi materialist fără a fi şi indiferent faţă de lumea înconjurătoare.

Este vorba de lipsa de interes faţă de lumea înconjurătoare. Celui care observă lumea înconjurătoare cu viu interes îi apare de pretutindeni deplina concordanţă cu ceea ce oferă cunoaşterea spirituală.

vitamine pentru acuitatea vizuală în cataractă

Indiferenţa înăbuşe însă mişcările afective şi duce la slăbirea voinţei. O importanţă deosebită are şi ceea ce numim încăpăţânare, o atitudine care te menţine rigid faţă de cutare sau cutare problemă. Mişcările afective nesănătoase pot duce, de asemenea, la încăpăţânare. Adesea, aceste lucruri sunt ca şi şarpele care îşi muşcă singur coada. Tot ceea ce am spus anterior poate fi provocat şi de încăpăţânare. Chiar şi oamenii care trec prin karma vedere slabă foarte karma vedere slabă pot fi, în acelaşi timp, foarte încăpăţânaţi.

Se vede adesea cum unii oameni cu o voinţă foarte slabă au reuşit să impună ceea ce voiau karma vedere slabă acolo unde nu ne-am fi aşteptat, dar slăbirea voinţei se accentuează tocmai prin aceasta, dacă nu încercăm să karma vedere slabă încăpăţânarea.

Tocmai printre persoanele cu o voinţă slabă găsim mai multă îndărătnicie. Dacă, dimpotrivă, ne străduim să nu dezvoltăm încăpăţânarea, ci să o evităm, vom observa atunci, de fiecare dată, că am reuşit să ameliorăm mişcările afective şi prin aceasta să fortificăm voinţa.

Cum să îmbunătățim calitatea vederii fiecare dată când simţim că încăpăţânarea pune stăpânire pe noi dar reuşim să nu-i cedăm, devenim mai puternici în faţa vieţii. Dacă reuşim în mod sistematic să depăşim acest defect, să combatem încăpăţânarea, vom putea remarca efectele sub forma unui sentiment de mulţumire.

Merită subliniată mai ales dezvoltarea mişcărilor afective, care are loc ca urmare a combaterii încăpăţânării, a indiferenţei, a lipsei de interes. Interesul şi atenţia pentru tot ce se află în jurul nostru dezvoltă sensibilitatea şi voinţa. Indiferenţa şi încăpăţânarea produc rezultate contrare. Cineva este perspicace, sau isteţ, sau ingenios când îi vin în minte sensurile profunde ale lucrurilor.

Copiii trebuie să se joace în aşa fel, încât să le fie pusă în mişcare fantezia, să le fie trezită activitatea sufletească, să fie puşi în situaţia de a gândi asupra jocului. Nu este bine să aşeze cuburile după un model dat; în felul acesta li se dezvoltă numai un simţ de pedanterie, nu ingeniozitatea. Ingeniozitatea se dezvoltă când lăsăm copiii să construiască singuri fel de fel de lucruri din nisip sau când îi ducem în pădure şi îi lăsăm să împletească mici coşuleţe din plante, sau îi îndemnăm să facă şi alte obiecte din materiale vegetale împletite.

Рубрика: Deficiență vizuală

Acţiunile şi lucrurile care incită la inventivitate dezvoltă şi ingeniozitatea. Oricât de puţin s-ar crede, asemenea exerciţii de ingeniozitate generează linişte sufletească, armonie karma vedere slabă şi mulţumire în viaţă. Vom acţiona, de asemenea, bine dacă, plimbându-ne cu un copil, îl lăsăm să facă ceea ce doreşte, fără a-l stânjeni, dacă nu devine prea obraznic. Când copilul realizează ceva, e bine să ne manifestăm bucuria şi să-l apreciem, să ne arătăm interesul, să nu fim nemulţumiţi sau indiferenti faţă de ceea ce copilul a făcut din inspiraţia sufletului său.

Chiar şi atunci când îl învăţăm ceva, trebuie să apelăm la întâmplări şi lucruri din natură. Când copilul a crescut mai mare, e bine să evităm ca el să se ocupe cu dezlegări de jocuri sau cuvinte încrucişate din ziare şi reviste, care nu fac decât să cultive pedanteria. În schimb, observarea naturii cultivă exact contrarul karma vedere slabă ceea ce ne oferă astăzi presa ca stimulent pentru dezvoltarea sensibilităţii.

O sensibilitate calmă, armonioasă contribuie nu numai la sănătatea sufletească, ci şi la sănătatea trupească, chiar dacă uneori se interpun intervale mari de timp între cauză şi efect.

Ațiputeafiinteresat